Osteoporoza

          1. Ce este osteoporoza?

          Osteoporoza este o problemă frecventă de sănătate în care densitatea mineral-osoasă scade iar oasele devin mai fragile și mai puțin rezistente la un traumatism. Pacienții cu osteoporoză sunt la risc de a prezenta o fractură după un traumatism minim sau după o cădere din picioare. Riscul de cădere și de fractură osteoporoticî secundară este frecvent întâlnit la populația vârstnică.

 

          2. Ce pot să fac să previn osteoporoza? Cum îmi mențin oasele sănătoase?

          Sunt câteva măsuri care pot îmbunătăți sănătatea oaselor și care pot preveni pierderea de masă osoasă:

Dieta echilibrată, cu alimente care au un conținut crescut de calciu. Este recomandat că o femei să consume între 1000 – 1200 mg de calciu în fiecare zi. Suplimentele alimentare pot compensa aportul insuficient din alimentație. NU este indicată supradozarea, aceasta putând asocia reacții adverse! Este indicat menținerea unui status optim al vitaminei D. Recomandarea este de 800 UI pe zi de vitamina D la femei în postmenopauza și la bărbații peste 70 de ani.

Consumul de alcool și fumatul cresc riscul de fractură osteoporotică și duc la accelerarea scăderii masei osoase. Este recomandat evitarea sau scăderea consumului de alcool și oprirea fumatului.

Exercițiile fizice au un efect direct pe îmbunătățirea masei osoase care poate scade riscul de fractură.  Indirect, prin îmbunătățirea masei musculare, a echilibrului și a stării generale de sănătate mișcarea duce la scăderea riscului de cădere care poate cauza o fractură importantă. Recomandarea este de exercițiu fizic minim 30 de minute, cel puțin trei zile pe săptămână.

Evitarea căderilor este cea mai importantă măsură de prevenire a fracturilor osteoporotice. Controlul oftalmologic, evitarea medicamentelor care cresc riscul de cădere și evitarea suprafețelor alunecoase sau a locurilor nesigure sunt câteva măsuri care pot fi implementate. Majoritatea fracturilor osteoporotice se petrec la domiciliul pacientului.

          3. Ce mă pune la risc de osteoporoză?

Sexul: femeile și în special femeile în postmenopauză sunt mult mai frecvent afectate comparativ cu bărbații.

Vârstă: riscul de osteoporoză și de fractură de fragilitate crește cu înaintarea în vârstă, femeile vârstnice fiind cel mai afectat grup.

Istoricul familial: diagnosticul de osteoporoză și istoricul de fractură de șold la un alt membru al familiei se asociază cu un risc crescut de osteoprooză.

Subponderea: se asociază cu o masă osoasă mai scăzută, respectiv un os mai fragil.

          4. Cum simt că am osteoporoză?

Osteoporoza NU doare. Simptomele care pot apărea sunt legate de fractura osteoporotică și diferă în funcție de tipul de fractură. Fractura vertebrală poate asocia durere, scădere în înălțime importantă și poziție vicioasă sau cifoză, lipsa traumatismului cauzator făcându-le mai puțin evidente clinic. Fractura de șold este ușor de recunoscut pentru că asociază durere importantă și imposibilitatea de a folosi membrul afectat.

          5. Când mă prezint la doctor?

Majoritatea experților recomandă screening de osteoporoză la femeile peste 65 de ani sau sub 65 de ani dacă asociază alți factori de risc, cum este istoricul de fracturi de fragilitate sau anumite patologii sau tratamente medicamentoase. Deși mai puțîn întâlnită la bărbați, este recomandat screeningul de osteoporoză la bărbații de peste 70 de ani.

Orice fractură are indicație de evaluare medicală ortopedică și/sau neurologică. Durerea după o cădere și incapacitatea de a funcționa la fel ca anterior unui traumatism de orice intensitate necesită evaluare medicală de urgență! Fracturile secundare traumatismelor minime necesită evaluare endocrină ulterioară. Discutați cu medicul specialist ortoped sau cu medicul de familie de indicația de screening și tratament specific antiosteoporotic pentru fracturile apărute în lipsa unui traumatism puternic.

          6. Ce alte patologii mă pun la risc de osteoporoză?

Patologiile asociate pot crește riscul de osteoporoză și secundar de fracturi de fragilitate prin afectarea masei osoase sau prin creșterea riscului de cădere.

          Patologii care asociază o malabsorbitie intestinală: boala celiacă, boli inflamatorii intestinale.

          Bolile reumatologice: lupus și poliartrită reumatoida dar și artroză sau spondilita anchilozantă.

          Hipogonadismul: la femei, menopauza și apariția ei prematură sau alte cauze care să determine amenoree. La bărbați, scăderea nivelul de hormoni sexuali poate apărea în anumite patologii cronice, anumite tratamente pentru cancerul de prostată, patologie hipofizară sau înaintare în vârstă. Boala cronică hepatică este un factor de risc.

          Patologii cu afectarea metabolismului osos: hiperparatiroidismul primar și boala cronică de rinichi.

          Diabetul zaharat: poate crește și riscul de cădere asociat unui episod hipoglicemic.

          Boala pulmonară cronică obstructivă: e un factor de risc important de osteoporoză și fractură de fragilitate.

          Boli endocrine: Sindrom Cushing, hipertiroidism, acromegalie.

          Boli hematologice: Mielom multiplu, leucemie sau limfom.

          Imobilizarea la pat de orice cauză, în general secundar unei patologii neurologice.

Indiferent de indicație, tratamentul cronic îndelungat cu GLUCOCORTICOIZI este un factor de risc extrem de important!

Orice patologie sau tratament care afectează echilibrul, mișcarea, forța musculară, vederea sau auzul, crește riscul de cădere și secundar riscul de fractură de fragilitate, uneori independent de masa osoasă.

          7. Cum aflu dacă am osteoporoză? Ce pot să fac dacă am fost diagnosticat?

Diagnosticul de osteoporoză se pune în urma unui consult și a unei examinări osteodensitometrice cu aparat DXA. Este recomandat ca indicația de examinare să fie stabilită de către medicul specialist. Rezultatele examinării DXA necesită interpretarea medicului specialist. Investigația presupune o doză mică de iradiere și nu este dureroasă.

          8. Cum se tratează?

Există tratamente medicamentoase care îmbunătățesc masa osoasă, sub formă orală (pastile) sau injectabilă. Cea mai utilizată și mai cunoscută este terapia cu Bisfosfonați. Indicația de tratament trebuie stabilită de către medicul curant în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Nu există tratament mai bun, există o indicație mai bună. Unii pacienți cu forme mai severe pot necesita scheme care să cuprindă mai multe tipuri de medicație în funcție de evoluție.

          9. Ce fac dacă iau tratament cu Bisfosfonati și am indicație de intervenție dentară majoră?

Bisfosnatii asociază o reacție adversă RARA, respectiv osteonecroza de mandibulă. Aceasta reacție apare mai frecvent la pacienții cu doze mari de Bisfosfonati indicat pentru alte patologii. Experții nu recomandă oprirea tratamentului cu Bisfosfonati pentru intervențiile dentare majore, nereprezentând o contraindicație.

          10. Cum îmi afectează viață diagnosticul de osteoporoză?

La pacientul cu osteoporoză fară fracturi de fragilitate, calitatea vieții nu este afectată dacă este urmat tratamentul recomandat de către medicul specialist . Este necesară evaluarea periodică pentru monitorizarea evoluției și a tratamentului. Pacienții cu fracturi osteoporotice pot avea o calitate a vieții modificată, datorată impotenței funcționale post fractură. De aceea, recomandăm respectarea măsurilor de prevenție a scăderii masei osoase, screening pentru persoanele la risc și respectarea recomandărilor medicale. Subliniem importanța evaluării riscului de cădere în vederea evitării traumatismelor care pot rezulta în fracturi de fragilitate.

         11. Cum pot afla mai multe informații?

Recomandăm informarea de la personalul medical specializat. Întrebați-vă medical da families au solicitați un consult în serviciul de endocrinologie sau reumatologie